FIBRILATIA ATRIALA

Una din cele mai frecvente aritmii cardiace. Incidenta ei a crescut semnificativ, mai ales cu inaintarea in varsta. Cu toate ca nu pune viata in pericol prin ea insasi, poate duce la simptome de insuficienta cardiaca, iar fara un tratament adecvat (anticoagulant), la accidente vasculare.

Fibrilatia uneori este usor de depistat, putand pune diagnosticul pe un ECG de repaus efectuat intamplator sau pentru simptome de tip oboseala, palpitatii.

Uneori o cautam insistent cand avem de-a face cu un accident vascular, deoarece gasirea ei schimba planul de tratament – si in aceste conditii apelam la monitorizarea Holter ECG pe 24/48/72 ore.

In prezent exista gadget-uri de tipul ceasului Apple care inregistreaza ECG, putand depista mult mai usor aceasta aritmie.

Cand descoperi fibrilatia atriala medical iti va recomanda o ecografie cardiaca, uneori un test de effort.

Fibrilatia atriala poate fi paroxistica – episode intermitente, de scurta durata, (sub 7 zile). De cele mai multe ori cedeaza spontan sau cu tratament specific.

Fibrilatia persistenta, durata peste 7 zile. Necesita tratament specific medicamentos sau prin soc electric extern pentru a reveni la ritmul normal.

Fibrilatia permanenta, cand medical impreuna cu pacientul decid sa lase aritmia pe loc, sa nu mai tenteze conversia la ritm sinusal.

Conversia se poate face medicamentos sau prin soc electric extern cu tratament anticoagulant si ecografie transesofagiana in prealabil, pentru a elimina posibilitatea existentei unui cheg in inima ce va pleca catre creier.

Cauze:

  • Hipertensiunea arteriala
  • Boala coronariana ischemica
  • Hipertiroidia netratata
  • Substante excitante, alcool
  • Boli pulmonare
  • Infectii
  • Apnee de somn

Factori ce favorizeaza aparitia fibrilatiei sunt: varsta inaintata, boli cardiace preexistente, infectii de orice natura.

Simptome: palpitatii, ameteli, lipotimii, dispnee la effort, scaderea capacitatii de effort, durere toracica.

NU OPRITI TRATAMENTUL RECOMANDAT DE MEDIC!!

Pentru fibrilatie se recomanda de obicei un tratament antiaritmic si un tratament anticoagulant.

Tratamentul anticoagulant se face cu anticoagulante de generatie mai veche de tip Sintrom, Trombostop, Warfarina. Sau cu anticoagulante de generatie mai noua de tip Eliquis, Xarelto, Pradaxa, Lixiana.

Tratamentele de generatie mai veche nu au o doza fixa, doza se ajusteaza PERIODIC in functie de o analiza numita INR. Inr-ul tinta la un pacient cu fibrilatie este intre 2-3. INR-ul unui om ce nu ia tratamente de acest tip este 1.

Ce trebuie stiut?

Daca luati Sintrom/Trombostop si INR <2 inseamna ca doza este prea mica si trebuie anuntat medical cardiolog. Nu sunteti protejat impotriva AVC.

Daca luati Sintrom/Trombostop si INR > 3 atunci doza ar trebui scazuta. CU cat INR-ul este mai mare, de tipul 4,5,6…, cu atat creste mai mult riscul de sangerare. Sangerarea de la gingii, din nas poate fi un semnal de alarma ca INR-ul este mare.

Exista din pacate si posibilitatea sangerarii oculte, adica nu o vedem cu ochiul liber, dar ea exista. De aceea este obligatoriu ca un pacient ce ia anticoagulante sa isi faca periodic (lunar sau mai des cand sunt dezechilibre) control al INR.

Un alt lucru important este ca INR-ul se poate modifica daca luati anumite medicamente de tip antibiotic, antifungic. Daca vi se recomanda orice pastila noua de catre alt medic anuntati cardiologul sau medicul de familie. Poate este nevoie sa dozati mai des INR in timpul acelui tratament.

De asemenea, INR se modifica cu alimentatia. Legumele verzi ce contin vitamina K pot scadea INR (salata, varza, patrunjel, varza de Bruxelles, etc) atunci cand sunt consummate in cantitati mari. Nu trebuie evitate legume verzi, insa trebuie stiut acest lucru si monitorizat indeaproape INR.

In prezent exista noile anticoagulante care au doza fixa si nu necesita monitorizarea INR. Trebuie avut grija insa la functia renala, greutate, varsta.

Este bine ca un pacient ce ia anticoagulante noi sa isi repete periodic creatinina, uree, hemograma, Periodic depinde de mai multi factori. De exemplu un pacient de 30 ani fara alte patologii poate face aceste analize odata la 6 luni. Un pacient de 80 ani cu afectare renala de un oarecare grad ar necesita aceste analize poate lunar, sau poate la 3 luni.

Anuntati intotdeauna medicii cu care aveti contact ca luati anticoagulant!!

Daca aveti nevoie de interventii chirurgicale sau stomatologice anunati doctoral ca luati anticoagulant si tipul acestuia.

Poate vi se va spune sa il opriti si sa faceti temporar tratament cu Clexane.